Între noi doi e-o lume și totuși mi-ești aproape,
Cu pașii tăi, prin suflet, călătorind mereu.
Uitând de noi la masa de lângă șemineu.
Între noi doi e-o lume și totuși nu-s străină
De palmele flămânde care mă învelesc.
Ca florile din glastre, iubirea ta m-alină,
M-avântă și mă ține să nu mă prăbușesc.
Te înfășori pe mine ca iedera pe ramuri,
Îngenuncheat, pleci fruntea la pieptul meu, duios,
Luceferii ne-alintă, zâmbindu-ne la geamuri,
Iar focul ne-ncălzește în cânt armonios.
Se scurg prin mine clipe, de fericire pură,
Ca fulgii de zăpadă, dansează, albe-n zbor.
Iubirea noastră-i vie, nu este-o aventură,
E-o piesă minunată-ntr-al
vieții vast decor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu